Pensiunea Montana

Obiective turistice

Mănăstirea Curtea de Argeș

m-curtea-de-arges-66Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Național de Artă din București. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 - 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră fățuită și profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița II, reluat ulterior și în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, mănăstirea Tismana etc.).

Printre cele mai vechi așezări de care vorbește istoria noastră se numără și Curtea de Argeș cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificațiile sale de piatră și puțul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor și biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii așezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeș de mai târziu.

 

Sân Nicoara

006_san-nicoara-arges_sec-13Ruinele Sân Nicoara se află in Parcul San Nicoara in apropierea centrului orasului, ele facand parte dintr-o biserică de curte din secolul XIII-XIV. Zidurile prezintă o alternanţă de şiruri de piatră de râu şi cărămidă. Săpăturile arheologice au scos la lumină resturi de ceramică smălţuită, olane pentru acoperiş, fragmente de cahle, monede de argint şi aramă, inele de argint din secolul XIV-XV, vase de sticlă şi fragmente de frescă.

 

 

 

Muzeul Municipal - Curtea de Argeș

muzeu-curtea-de-argesMuzeul Municipal Curtea de Arges – a fost inaugurat la data de 26 mai 1969. Patrimoniul Muzeului din Curtea de Arges este destul de valoros avand in vedere cele 12000 de piese muzeistice (300 dintre acestea fac parte din Patrimoniul National Cultural).
Muzeul este organizat in doua sectii una de istorie, iar alta de etnografie si arta populara.
Expozitia de baza a sectiei de istorie este organizata, incepand cu anul 1987 intr-un local, el insusi monument istoric localizat in piateta din fata Bisericii Domnesti si reda pe baza unui bogat material documentar si arheologic, episoadele cele mai importante din istoria orasului Curtea de Arges.
Expozitia permanenta de istorie este organizata in 7 sali corespunzatoare periodizarii istoriei orasului, de la vechi la nou si expune: documente realizate in facsimil; portretele voievozilor care au domnit in Arges, realizate in bronz; replici dupa obiectele Domnilor de la Arges (paftale, inele, aplice, sigilii, sabii, etc), o bogata colectie de numismatica, de medalii si decoratii, un valoros material arheologic.
Program: - zilnic intre orele 9.00-16.00 (inclusiv sambata si duminica), iar luni – inchis
 

Biserica Domnească (sec. XIV -XV )

bisericaBiserica Domnească Sf. Nicolae din secolul XIII, a fost înlocuită în 1352 de o ctitorie a lui Basarab I, păstrat până-n zilele noastre. Pronaosul este îngust şi boltit, are în mijloc o cupolă, iar naosul pătrat boltit are dimensiuni foarte mari. Boltirea este susţinută de patru stâlpi peste care se înalţă turla.

Pictura murală care acoperă întreaga biserică este de pe vremea lui Vlaicu Vodă (1364-1366), dar s-au păstrat şi fragmente de frescă din secolul XVIII. În total sunt cca. 130 de fresce foarte bine păstrate. Aspectul exterior este determinat de zidăria din rânduri de piatră de râu ce aleternează cu rânduri de cărămidă.
Biserica a fost timp îndelungat necropola domnitorilor munteni, aici este şi mormântul lui Vlaicu Vodă, în care sau găsit numeroase mărturii arheologice ale secolului XIV, printre care şi "paftaua de la Argeş".
În 1992, cu ocazia lucrarilor de restaurare a Curtii Domnesti de la Curtea de Arges, s-a descoperit un Grafit care precizeaza că în 6860 (adica 1352) la Câmpulung a murit marele Basarab Voievod, adică Basarab I, care a domnit între anii 1310 si 1352, şi a întemeiat statul feudal independent Ţara Românească.
În biserică se păstrează mormântul lui Radu I Basarab expus sub sticlă, aici putând fi văzute câteva resturi din vesmântul feudal cu ornamente de aur şi pietre preţioase.

 

Munții Făgaraș

lacurile-capra-si-caprita-vazute-de-sub-vf-vanatoarea-lui-buteanu-1024x683M-tii Fagaras fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Ei cuprind intregul complex muntos dintre Dambovita (est) si Olt (vest). Se disting doua siruri de munti, unul nordic si altul sudic. Intre cele doua siruri se afla culoarul Lovistei, cunoscut la vest sub numele de Tara Lovistei. Sirul nordic apare sub forma unei creste neintrerupte pe directia est-vest. Cel sudic, fragmentat de ape, are ca principali componenti M-tii Iezer-Papusa, Ghitu, Muntisoru-Fruntii si Cozia. In sensul mai obisnuit, folosit si de geografia turistica, prin M-tii Fagaras se intelege numai lantul principal nordic.

 

 

Valea lui Stan

12001021_174081876264662_7360139941519240836_o

Valea începe în acea curbă de 180 grade de pe transfăgărășan unde drumul începe să urce accentuat spre înălțimile Făgărașului. Poteca marcată cu punct roșu ne conduce în lumea stâncilor și cascadelor. Scări metalice, balustrade de cablu, pasarele ne ajută să trecem peste treptele cheilor. Cascadele, care ating chiar și 35 m au săpat adevărate bazine, numite marmite. Pentru traversarea cheilor nu este nevoie de echipament special, doar de haine comode, bocanci și multă atenție! Traseul poate deveni și periculos! Este recomandat doar turiștilor cu un simt bun al echilibrului, fiindcă sunt câteva locuri în care un pas greșit te trimite direct 10-20 metri mai jos în albia râului. Spre finalul traseului se merge direct prin apa pârâului. 

Biserica Olari (sec. XVII)

biserica-olari-2Olăritul, in secolele XVI şi XVII a inflorit in Curtea de Argeş.
Meşterii olari au creat prima breaslă şi au construit şi propria biserică, Biserica Olari.
Majoritatea meşterilor olari erau din Moldova, şi biserica poartă amprentele stilului moldovenesc. A fost construită pe vechea temelie a unui schit de maici din 1300. Biserica olarilor a fost amintită pentru prima dată în 1687.
Pictura întregii biserici este în stadiu avansat de degradare, picturile exterioare, printre care şi cea a morţii era acoperită cu tencuială, iar interioarele sunt înnegrite. Din dreptul faţadei porneşte o scară exterioară acoperită către turn, în locul unde se află clopotele. Acoperişul bisericii din şindrilă protejează şi faţada, unde se află şi frescele exterioare.

Fânatana Mestrului Manole

poza-fantana-mesterului-manoleFântâna Meşterului Manole se afla in apropierea mănăstirii.
Legenda spune că Meşterul Manole pentru a opri dărâmarea pereţilor şi-a zidit în zidurile mănăstiri soţia. Când el a văzut minunata construcţie i-a întrebat pe cei 10 meşteri dacă mai pot construi o mănăstire şi mai frumoasă decât aceasta. Meşterii au răspuns afirmativ, iar domnitorul, pentru a împiedica construirea unei mânăstiri mai frumoase, a dispus demolarea schelelor, iar meşterii au rămas blocaţi pe acoperiş. Ei şi-au făcut aripi din şindrile şi s-au aruncat, dar toţi au murit.

În locul unde s-a prăbuşit Meşterul Manole, a apărut un izvor care astazi se numeste Fântâna Meşterului Manole.

 

Cetatea Poienari 

cetatea-poenari

Cetatea Poenari este un monument istoric (din secolul al XIV-lea aflat în județul Argeș (Căpățânenii Pământeni), Muntenia, România. Cetatea este situată pe un vârf de munte care domină Cheile Argeșului, lângă localitatea Arefu, la câțiva kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lîngă Centrala Hidroelectrică Vidraru.

Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii.

Transfăgărășan

transfagarasan-highway-greatest-driving-roadOficial numerotat DN7C este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.